Cupidon
Zeul Dragostei
 Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 25
|
|
Mi-a placut foarte mult acest capitol.
Citeaza
Dacă aş vorbi limbile oamenilor şi ale īngerilor, dar nu aş avea iubire, aş deveni o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Şi dacă aş avea darul profeţiei, şi dacă aş cunoaşte toate misterele şi toată ştiinţa, şi dacă aş avea toată credinţa aşa īncāt să mut munţii, dacă n-aş avea iubire, n-aş fi nimic... Iar acum rămān acestea trei: credinţa, speranţa şi iubirea. Dar mai mare decāt toate acestea este iubirea.
Iubirea este īndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se māndreşte. Ea nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mānie, nu ţine cont de rău. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suportă, toate le crede, toate le speră, toate le īndură. Iubirea nu īncetează niciodată.
"Scrisoarea intai a sfantului apostol Paul catre Corinteni"
Cum definesti acest sentiment? Ce este iubirea?
Incetam vreodata sa iubim?
Subiect interesant din pct de vedere SPIRITUAL..pt cine cunoaste, 1CORINTENI/Cap.13
De fapt,ce īnseamnă iubirea adevărată? Cuvāntul iubire are o gamă foarte mare de īnţelesuri: se poate merge de la iubirea asemănătoare cu iubirea spiritelor din ceruri - iubirea angelică - pānă la iubirea asemănătoare cu aceea a animalelor - iubirea animalică.Termenul de IUBIRE este folosit pentru a exprima o acceptiune atīt de generoasa īncīt ar fi hazardant sa cred ca i-as putea surprinde aici toata bogatia de semnificatii.
Iubirea care se cere īn căsătorie nu e nici iubire angelică, nici iubire animalică, ci este iubire umană: o "iubire pe deplin umană - adică īn acelaşi timp sensibilă şi spirituală". E o iubire caracteristică persoanei umane care este concomitent şi indisolubil trup şi suflet, simţire şi minte, pasiune şi voinţă.
Această iubire umană se deosebeşte īn egală măsură de iubirea angelică, spiritualitate, contemplaţie pură, ca şi de iubirea animalică, pasiune şi sexualitate pură. Īn lumea de astăzi nu tentaţia angelismului corupe noţiunea justă a iubirii, ci dimpotrivă, cealaltă tentaţie, a sexualismului: iubirea-pasiune carnală, atracţia sexuală care nu caută decāt satisfacţia edonistă.
Iubirea conjugală "e mult superioară simplei atracţii erotice care, cultivată īn mod egoist, dispare curānd īntr-un mod mizerabil"
Pasiunea, instinctul pot să īmbrace foarte uşor aparenţele iubirii, dar de fapt sunt tocmai contrariul iubirii. Pasiunea īnseamnă egoism; ea tinde spre altul pentru a se servi de el ca de un instrument pentru propria plăcere. Pentru pasiune nu există persoană, există numai sex; nu există celălalt ca persoană, ci celălalt e doar lucrul meu, lucru pentru mine.
Nu poate, prin urmare, să existe un contrast mai mare decāt acela dintre erotism şi iubire.
Erotismul este egoism, īnchidere īn tine īnsuţi, subordonarea celuilalt; iubirea e altruism, este deschiderea spre celălalt căruia īi vrei binele. Pentru cel care iubeşte nu este bucurie mai mare decāt bucuria şi binele celui iubit: pentru aceasta este gata să sacrifice totul, chiar şi viaţa sa.
Cel iubit este iubit şi respectat ca persoană. Evident că o atare iubire nu se poate confunda şi nici nu se poate īntemeia pe instinctul sexului şi pe impulsul pasiunii, care sunt nestatornice, trecătoare, ci pe raţiune şi voinţa liberă care călăuzeşte şi īnalţă sentimentul şi pasiunea; iubirea este, aşadar, o atitudine a omului total, nu numai a pasionalităţii din el...!
Citeaza
P.S. Iar acum rămān acestea trei: credinţa, speranţa şi iubirea. Dar mai mare decāt toate acestea este iubirea.
Mie personal imi place treducerea lui DUMITRU CORNILESCU (care se apropie mai mult de original) si anume citez:
" IAR ACUM RAMAN ACESTE TREI: CREDINTZA ,NADEJDEA SI DRAGOSTEA,DAR CE'A MAI MARE DINTRE TOATE ESTE DRAGOSTEA"
Bineintzeles este vb de DRAGOSTEA SPIRITUALA...!
|
|
